Uneori se întâmplă lucruri bune – și iată că întâlnirea cu poezia Tatianei Ernuțeanu face parte, pare-se, din sfera acestor socoteli ciudate ale vieții, care te ating în așa fel încât vor rămâne de neșters probabil pentru totdeauna. I-am reținut diferitele grupaje din varii reviste de literatură (și nu numai!), însă adevărata preumblare printr-un univers […]
După mișcările și reconfigurările anului ‘89, una dintre figurile cele mai vehiculate în spațiul ideilor culturale a fost cu siguranță și aceea a lui Nicolae Steinhardt, redescoperit și datorită eforturilor unor editori cu știință de carte și intuiții fericite. Nu după mult de la dispariția din această lume, ajunge într-un timp record în programa școlară […]
În tot acest amalgam generat de insuficiențele unei contemporaneități ce abia mai respiră, printre nonsensurile unei societăți situate în falsele temeiuri ale post-adevărurilor născute doar de dragul unor artificii schizoide și interesate de politicile consumeriste, funcțiile memoriei ar trebui cu siguranță reconsiderate, recontextualizate; doar în felul acesta s-ar produce re-orientarea, ieșirea dintr-o paradigmă care, iată, […]
Afacerile mele cu muzica au început demult – oricât mi-aș dori să mă văd cu primul disc ori casetă în mână, amintirile sunt adesea suprapuse, își pierd contururile, însă muzica urcă de atunci până în prezent, (încă) surprinzându-mă cu sonuri plăcute ori etalându-și (ne)putințele ici-colo. Sigur, am câțiva interpreți de care nu mă voi despărți […]
Doar o conștiință romantică putea să aducă de trei ori infinitul (dacă o asemenea barbarie îmi e îngăduită!) în „granițele” aceluiași imaginar: „Dacă este un spectacol mai măreț decât marea, acesta este cerul; dacă există vreun spectacol mai măreț decât cerul, acesta este interiorul sufletului”. Chiar dacă Victor Hugo nu a constituit în mod necesar […]
Știam cu mult timp înainte că, în cadrul acestei rubrici, voi scrie și altfel despre mare, despre ocean, despre asemenea întinderi care ne îngăduie visul, chiar cu toate fețele lui deformate. Acum, „literatura adâncurilor” își permite o altă axă, alte volute, devine interesată de curgerea Tamisei și echivalează mai degrabă cu un background verosimil dar […]
Am scris în mai multe rânduri despre fețele urâte ale contemporaneității! În lumea hibridă pe care o traversăm dinspre un capăt spre celălalt, ne întâlnim cu neobișnuitul de altădată care, acum, e ridicat la rang de lege. Mă gândesc uneori că omul căzut în istorie a încercat măcar în parte să se salveze fie prin […]
Amân de ceva timp să scriu despre doi oameni prezenți în urbea Bacăului, oameni ai dialogului, aflați într-o prietenie extrem de solidară cu cartea; nu cred că risc prea mult dacă îi consider drept două dintre motoarele filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor. Prezenți la mai toate manifestările literare (și nu numai!), intervențiile dumnealor au glisat […]
Marius Manta 