Odată cu prezenta scurtă prezentare, sunt condamnat să folosesc o serie mai largă de superlative. Un nou volum, o reușită (eminamente) de excepție! Oricât de mult mi-aș fi dorit să întreprind o analiză literară, aceasta pur și simplu pălește în fața energiilor pe care volumul le transmite. Din punctul meu de vedere, această pocăință, […]

  Poezia adevărată dă sens unei vieți care își caută înțelesurile nu printre formele de kitsch aflate la cheremul unor mode trecătoare, ci devine ea însăși martorul neobosit al unei căutări ce nu se mai sfârșește, cu punct de plecare în marea mitologie a ființei. Logosul dintâi este resimțit ca un hotar demn, în fața […]

Prezentă în paginile multor reviste de literatură, poezia Flaviei Adam mi-a atras atenția încă de la primele texte parcurse – aveam să constat ulterior cum, pas cu pas, autoarea își construiește inteligent o matrice lirică al cărei element central echivalează cu radiografia sentimentului de iubire. Cu toate că nu refuză atuurile unui discurs modern, versurile […]

În cazul poemelor lui Mircea Constantin Jurebie, preaplinul sufletului se situează voit între o simplitate a discursului bine-stăpânit și alegoria unei vieți ale cărei legi pot fi înțelese doar grație celei mai mari taine ale ființei omenești – iubirea! Mai mult, afirm fără a mă teme, că autorul e din rara tagmă a celor care […]

Undeva în urmă cu ceva ani, notam cu destulă convingere următoarele despre volumul „Viața nu e destul”: „Nu cred că Sânziana Mureșeanu este genul scriitorului care adoptă o mască atunci când scrie. Nu există de altfel în scrisul său niciun element care să indice o scindare clară între eul livresc și semnatara celor în discuție. […]

M-am bucurat în chip deosebit pentru a fi fost invitat a doua oară de către „Asociația Profesorilor de Religie Sf. Paraschiva” cu scopul de a fixa pe mai departe câteva puncte de reper în ceea ce privește „Jertfa intelectualității românești în perioada comunistă și literatura carcerală”. După cum am stabilit în alte materiale, repet, jertfa […]

Omul nu și-a împlinit încă drumul. Țintește pe mai departe către o restauratio / restitutio in integrum, o revenire Acasă, în spațiul acelei matrice aflată dincolo de un datum mai mult ori mai puțin firesc. După ce și-a consumat istoria, la „spartul postmodernității”, aflat sub continua mirare a celui conștient de faptul că suprema miză […]